par decolorat blond

Drama unui par blond

Pe cat de frumos e sa ai niste cosite blonde ca Rapunzel, pe atat de infernal e.

Mai ales cand baza ta naturala e un saten inchis spre mediu cum se intampla in cazul meu. Atunci poti sa-ti iei adio de la un par bogat si sanatos. Eu am avut aproape intotdeauna un par lung, des si puternic.

De 9 ani ma vopsesc luna de luna sau maxim la fiecare doua luni. Am fost bruneta, ciocolatie, roscata, aramie, ombre, dar niciodata parul meu nu a fost ars, uscat sau deteriorat cum e de cand sunt blonda. Blonda si decolorata.
Pentru ca, daca ramaneam la un blond fara decolorare, cu siguranta arata mai bine. Dar pe parul meu, blondul fara decolorare e prea cald si prea departe de gusturile mele. Bate mai mult spre coniac, capsuna si alte nuante de genul.

Deh, dorinta de a deveni tot mai deschisa, in nuante cat mai reci, ca Elsa sau alte regine de gheata din desenele animate si filmele de fantezie, m-a impins la nebunii din astea extreme.
Si nici pana in ziua de azi n-am obtinut ce am vrut. Orice ce as face, o dau mereu in roscat, galben sau portocaliu. Cica am pigment rosu in par. Whatever, asa o fi.

Acum arat fix ca o papusa uzata si jumulita de 10 generatii de copii cu ADHD.
De la barbie in jos, parul meu e complet mort, extrem de subtire si foarte uscat. E atat de rupt incat pare ca sunt tunsa in scari. Dar doar pe partea stanga…deocamdata. O sa inceapa sa se rupa si prin alte parti. Dumnezeu cu mila!

Am o mie de produse pe care le folosesc atunci cand ma spal pe cap, in incercarea disperata de a-l face sa arate mai bine.
Folosesc sampon pentru par gras la radacina, sampon pentru par uscat pe lungime, sampon mov anti-yellow, masca, doua tratamente, unul de hidratare si altul de reparare si intarire, iar in final ulei de par.
Cateodata imi aplic si ulei de cocos inainte sa fac baie. Imi ia 40 de minute sa imi spal parul. Da, 40 de minute. Nu stiu daca ii fac bine sau nu cu atatea chestii.

In ultima perioada am investit bani in produse pentru par mai mult decat am investit in haine. Iar eu eram disperata dupa haine si accesorii.

De cand sunt blonda, parul e principala mea problema. Ma gandesc mereu ce sa-i fac sa arate ok, cum sa-l dreg, cu ce sa il mai impac. E despicat, uscat, ars, rupt.
Unde mai pui ca am si o dunga galbena la radacina, care se vede tocmai din Mexic si se incapataneaza sa ramana acolo chiar si dupa 3 vopsiri.

Stii cand iubesti pe cineva foarte mult, dar el nu te iubeste, si totusi ramai in relatia aia? Eh, asa e si cu blondul. Eu il iubesc, el nu ma iubeste, dar tot nu vreau sa ma dau batuta, desi e un chin.
Imi place la nebunie cum imi sta blonda si mi-e foarte greu sa renunt la el. E ca o boala. Sunt bolnava de blond.

Pentru mine, viata cu aceasta culoare e o infuzie de nebunie, nervi tocati si bani aruncati. Singurul plus e ca imi sta chiar bine. Cel putin, asta cred eu :)).

Nu regret ca m-am vopsit de atatea ori. Nu regret nici ca m-am decolorat. Regret doar ca m-am decolorat acasa. Era mai rau sa fi trait cu intrebarea “Oare mi-ar sta bine super blonda?”.

Acum planuiesc sa ma mai vopsesc abia in toamna un balayage cu blond ceva mai inchis, care nu necesita decolorare. Apoi, sa il las in voia sortii o perioada mai lunga de timp.

Pana atunci, pun si niste bani la ciorap pentru un vopsit la un salon bun, cu oameni capabili.

Asadar, daca stiti saloane unde se fac balayage misto, anuntati-ma, pretty please!

Si daca aveti si voi drame de genul cu parul, astept sa mi le spuneti.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s